Home
Retele locale
Modelul de retea OSI
Monotorizarea retelelor
Administratea retelelor
Monotorizarea retelelor
 
 

 

Scopul principal al monitorizării unei reţele este urmărirea permanentă a stării de funcţionare a echipamentelor de comunicaţie sau a echipamentelor destinate anumitor servicii, simultan cu urmărirea disponibilităţii şi încărcării canalelor de comunicaţie. Informaţia rezultată din monitorizarea unei reţele trebuie să asigure un suport pentru identificarea şi depanarea rapidă a defectelor.

 Pentru implementarea acestor funcţii se utilizează două protocoale specializate:

bullet ICMP, Internet Control Message Protocol
bullet SNMP, Simple Network Management Protocol

 ICMP este un protocol care funcţionează la nivelul 3 al modelului OSI (nivelul reţea), nefiind necesară utilizarea unui protocol de transport (TCP sau UDP) sau a unui port de comunicaţie. Acest protocol permite încapsularea în interiorul cadrului IP a unor informaţii, care o dată ajunse la destinaţia specificată, determină generarea unui răspuns către sursa ICMP, din care se poate deduce timpul de răspuns pe un canal de comunicaţie (de exemplu, mesajul rezultat în urma lansării comenzii „ping” în linia de comandă,  în fereastra DOS a sistemului de operare Windows).

 Parametrii ICMP pot fi astfel configuraţi încât să determine generarea unui răspuns din partea fiecărui echipament de comunicaţie tranzitat de pachetele ICMP (comanda „tracert”, „ping route”), obţinându-se şi o imagine a traseului fizic corespunzător canalului de comunicaţie. În cazul în care nodul de destinaţie sau un nod tranzitat nu răspunde la un pachet ICMP, este asociat un mesaj de eroare, care poate oferi informaţii utile în stabilirea cauzelor pentru care nu poate fi atinsă o destinaţie (cale de comunicaţie nefuncţională, rute IP necorespunzătoare etc.).

 SNMP este un protocol care funcţioneaza la nivelul de aplicaţie al modelului OSI şi cuprinde una sau mai multe staţii de administrare şi mai multe elemente de reţea administrabile (server, switch, hub, router etc.).

 Un echipament administrabil este format din două componente principale:

·        un agent SNMP, prin intermediul căruia sunt stabilite regulile de transfer a informaţiilor între echipamentul administrabil şi staţia de administrare,

·        o colecţie de obiecte (Management Information Base, MIB) în care sunt gestionate informaţiile referitoare la elementele componente ale echipamentului admi­nistrabil.

 Colecţia MIB conţine următoarele informaţii:

bullet starea sistemului şi a dispozitivelor care compun echipamentul (interfeţe de reţea),
bullet statistici despre performanţele sistemului (memorie, procesor, buffer-e),
bullet statistici ale traficului pe interfeţe, erori la nivel logic sau fizic,
bullet parametri de configurare (adrese IP, rute etc.).

 La nivelul echipamentului administrabil, agentul SNMP execută următoarele operaţii:

bullet colectează informaţii despre starea şi componentele sistemului şi actualizează obiectul corespunzător din colecţia MIB,
bullet răspunde cererilor (interogărilor) efectuate de staţia de administrare,
bullet raporteaza staţiei de administrare evenimentele speciale (critice) prin intermediul alarmelor SNMP („traps”),
bullet oferă administratorului acces direct pe echipament sau la un dispozitiv al acestuia.

 Alarmele SNMP se împart în două categorii:

bullet standard, raporteaza către staţia de administrare următoarele evenimente speciale:
bullet activarea/dezactivarea interfeţelor de reţea,
bullet repornirea echipamentului, la cald sau la rece,
bullet erori de autentificare.
bullet „enterprise”, care pot genera semnalizări suplimentare despre: modificarea configuraţiei echipamentului sau încercari de configurare, probleme în funcţionarea protocoalelor de rutare dinamică, semnalizări privind depăşirea pragurilor pentru tensiunea de alimentare sau pentru parametrii ambientali (temperatură, umiditate etc.).

O comparaţie între cele două protocoale utilizate pentru monitorizare şi administare este prezentată în tabelul următor:

 

ICMP

SNMP

Oferă o imagine de ansamblu a stării de funcţionare a unei reţele: echipamente sau interfeţe de reţea funcţionale sau nu, gradul de încărcare a canalelor de comunicaţie.

Oferă informaţii detaliate asupra unor parametri de comunicaţie importanţi: gradul de încărcare efectiv la nivelul tuturor interfeţelor de reţea ale unui echipament, şi eventualele erori de transmisie/recepţie, gradul de încărcare al procesorului şi al memoriei RAM.

Starea unei interfeţe (up, down, loopback) şi dacă această stare este provocată de disfuncţionalităţi ale reţelei sau este o stare administrativă (impusă de administratorul de reţea).

Starea generală a reţelei nu este raportată în timp real, ci numai la intervale regulate, corespunzatoare momentelor de interogare a reţelei.

Starea generală a reţelei este raportată în timp real, prin intermediul alarmelor care sunt transmise în momentul producerii unui eveniment. Excepţie fac situaţiile în care echipamentul este oprit sau se dezactivează interfaţa corespunzătoare canalului de comunicaţie prin care se transmit şi alarmele SNMP. Aceste evenimente nu pot fi puse în evidenţă decât cu ajutorul protocolului ICMP.

Permite identificarea segmentelor de reţea care alcătuiesc canalul de comunicaţie dintre sursă şi destinaţie.

Permite realizarea topologiilor de reţea şi identificarea anumitor tipuri de echi­pamente, prin obţinerea informaţiilor referitoare la adresele IP alocate şi a tabelelor de rutare utilizate. Acest lucru este posibil numai dacă sistemul de monitorizare cunoaşte toate comunităţile de citire ale echipamentelor care compun o reţea.

Oferă informaţii utile despre eventualele disfunctionalităţi, informaţii care, interpretate corect, pot ajuta la descoperirea cauzelor care provoacă aceste probleme (adrese IP sau rute incorecte, canale de comunicaţie con­gestionate etc.)

Oferă multe informaţii detaliate cu privire la problemele apărute în cadrul unei reţele, la nivelul echipamentelor sau canalelor de comunicaţie, însă, de foarte multe ori, aceste probleme afectează chiar căile de comunicaţie prin care se obţin aceste informaţii sau se transmit alarme SNMP.


Din compararea caracteristicilor celor două protocoale reiese că utilizarea combinată a acestora constituie soluţia optimă de monitorizare şi administrare a reţelelor, fiind posibilă astfel atât raportarea detaliată a funcţionării echipamentelor (inclusiv în format grafic), prin utilizarea protocolului SNMP cât şi menţinerea unei imagini minimale a stării de funcţionare a reţelei, prin intermediul protocolului ICMP, în cazul în care este afectată funcţionarea agentului SNMP.

 

Home | Retele locale | Modelul de retea OSI | Monotorizarea retelelor | Administratea retelelor

This site was last updated 01/17/05